Sad happiness

Ai simtit vreodata ca e intuneric cu toate ca razele soarelui te orbeau,ca e liniste cu toate ca te aflai in mijlocul unui concert,ca e frig chiar daca alergai deja de un sfert de ora,ca nu mai ai timp cu toate ca e abia inceputul zilei sau poate...ca ai totul dar in acelasi timp nimic? Nu stiu daca toate sentimentele astea sunt rezultatul unei nemultumiri permanente sau e doar realitatea unor zile mai proaste...stiu doar ca nu sunt placute deloc si nu prea exista nici un remediu pentru ele si ca de multe ori isi prelungesc sederea mai mult decat ar fi cazul.Ma gandeam ca partea proasta e ca nici macar nu sunt in pericol de a ajunge pe cale de disparitie nici acum nici peste foarte foarte multi ani.Au grija sa revina si sa ne improspateze memoria ori de cate ori au ocazia,ori de cate ori uitam de scopul nostru cel de fiecare zi.Cum care scop?! scopul omenirii,scopul fiecarui individ si anume acela de a fi fericit,de a avea parte doar de inamplari dintre cele mai frumoase,de a fi inconjurat doar de oameni binevoitori...sau astea poate sunt doar vise si realitatea e alta?

Basic emotions.Personal feelings

NU!!!...in ce moment am inceput sa urasc acest cuvant?poate in momentul in care a trebuit sa imi interzic sa fac ceva ce mi-as fi dorit din tot sufletul sa fac...sau cand mi-a fost refuzata dorinta de a lua parte la ceva important pentru mine,de a ajunge intr-un loc anume...posibil cand mi-am refuzat placerea de a manca mai mult de o prajitura de frica sa nu se observe "consecintele";))...nu stiu care a fost inceputul dar cert e ca inca ma urmareste cuvantul asta afurisit...poate as fi vrut si eu sa-i zic La multi ani sau de multe ori noapte buna dar...NU!!! de ce nu?pentru ca...NU!!! pentru ca "nu e bine" am zis eu si poate multi altii dar totusi...de ce trebuie sa ne abtinem tot timpul sa facem ceea ce ne dorim,ceea ce simtim...pentru ca nu e bine?cine decide ce e bine si ce nu?in fond nu o facem pentru ca ne pasa prea mult de parerea altora,de frica de a nu parea prea slabi,naivi sau mai stiu eu cum...dar merita oare?nu e prea mare pretul pe care trebuie sa il platim mai tarziu pentru ca nu am avut curajul sa spunem ce am simtit in momentul respectiv?Ba da as spune eu...si cu toate astea nu am gasit puterea sa ies din "cutiuta"cand a trebuit:( Nu e de ajuns sa realizam ce se intampla,e nevoie de mult mai mult,e nevoie de vointa ,o vointa care din pacate se dobandeste in timp,dupa multe dezamagiri si nemultumiri...o dobandim in momentul in care ne dam seama ca ASA NU SE MAI POATE!

The light is not the end of the tunnel...

Mai tine cineva minte de cate ori a crezut ca a vazut "lumina"?de cate ori ne-am inselat crezand ca in sfarsit dupa atata timp am ajuns unde trebuia,ca putem sa ne facem planuri pentru toata viata,ca nimic rau nu o sa se mai intample,ca am trecut deja prin incercarile prin care toata lumea trebuie sa treaca in viata.uff si cate lectii mai are sa ne dea viata...e ciudat insa cum acea "lumina"se percepe atat de diferit de persoane care aparent gandesc la fel,au aceleasi viziuni,aceleasi vise,aceleasi planuri...e ciudat cum 2 persoane care pleaca impreuna pe acelasi drum si in acelasi timp ajung sa se distanteze atat de mult pe parcurs fara sa isi dea seama de acest lucru decat la final cand unul ajunge in capat in timp ce celalalt se zbate undeva in intuneric incercand sa gaseasca si el o cale pentru a termina "cursa"...o "cursa" in care daca nu ti pasul s-ar putea sa realizezi ca cel care a ajuns primul nu o sa te mai astepte sa termini si tu!si atunci ce variante ne mai raman noua celor care nu am fost la fel de pregatiti ca si ceilalti cand am luat startul la aceasta "competitie"?...ne mai ramane fie sa o luam spre o alta directie,fie sa ne continuam drumul alaturi de persoane alaturi de care sa putem tine pasul...

Face 2 Face

De cate ori nu am auzit:de tine depinde!NIMIC mai neadevarat.hai sa fim onesti cu noi insine,cine nu isi vrea binele,cine nu vrea sa fie fericit,sa aleaga doar ce e bine pentru el?si cu toate astea...ne intrecem sa dam sfaturi altora...dar cand vine vorba sa ne ajutam pe noi nu suntem in stare sa facem nimic.Privim cu neputinta si din pacate,de multe ori cu nepasare la caderea noastra,la franghiile aruncate de altii menite sa ne salveze,la ajutorul Divin pe care de multe ori suntem prea ocupati sa-l simtim si care chiar daca nu ne dam seama de asta e singurul care ne poate ajuta cu adevarat sa iesim dintr-o situatie indiferent cat de grea ar fi.se spune ca timpul le rezolva pe toate...insa de cate ori nu am simtit ca ficare clipa care trece nu face decat sa adancesca si mai tare ranile din sufletele noastre...ca fiecare zi care trece e o zi pierduta...ca a mai trecut un Craciun fara ca o minune sa se produca(pentru ca in general in perioada aceea asteptam sa se intample un lucru Divin),ca a inceput un nou an si in viata noastra nu s-a schimbat nimic,ca avem aceleasi dorinte si aceleasi nemultumiri...de cate ori?si mai important...DE CE?!de ce nimic nu s-a schimbat cu toate ca a fost singurul lucru pe care ni l-am dorit?...pentru ca poate NU DEPINDE DE NOI?

To myself

Azi m-am trezit si am cautat soarele dar din pacate ploua(inca mai ploua...).De ce tocmai azi?de ce tocmai azi m-am gasit sa caut soarele si nu in oricare alta zi?!de cate ori se intampla sa alegem un moment nepotrvit pentru a lua o decizie,pentru a afla raspunsuri la unele intrebari,pentru a cauta solutii la anumite probleme...si ne mai miram ca nu gasim ce cautam...dar de unde sa stim noi cand a venit ACEL moment potrivit pentru toate...Cu totii avem aceeasi scuza,ca sa gresesti e omeneste insa doare foarte tare cand vedem ca nu avem aceleasi sanse cu totii,ca unii au n sanse sa greseasca si cu toate astea sa fie iertati pentru greselile lor,iar altii nu avem poate nici macar o a doua sansa pentru a mai remedia macar o parte din raul facut,de multe ori involuntar...But you know what?even the angels fall down...sometimes!

Frustration...

Si poate cel mai frustrant e cand ne dam seama ca fericirea noastra o sa depinda tot timpul de altii...

Stealing hearts...

Si atunci,noua ce ne ramane de facut?...sa "furam" de la altii pentru a ne intregii din nou sufletele?!insa de unde stim daca e bucata de care avem nevoie,daca are forma adecvata,daca se potriveste acolo unde vrem noi sa o lipim...si in final daca avem noroc si o gasim,which is the proper glue for fix it?!